Radioul – alternativa la televiziune în timpul regimului comunist

Lansat în eter în 1928, primul post de radio al țării a constituit ani de-a rândul, singura formă de rezistență împotriva regimului comunist. În momentele în care televiziunea din România avea un program restricționat, de numai 2 ore, radioul a constituit unică modalitate prin care ascultătorii români beneficiau de acces la cultură (piese de teatru, informații, muzică, etc.).
Evoluția posturilor de radio, a celor de Actualități, Antena Satelor, Muzical și Cultural care pot fi ascultate astăzi din partea Radiodifuziunii Române a constituit singura armă pusă la dispoziție românilor oprimați de regim.
Nu trebuie uitat nici aportul postului Radio Vacanța, care emitea pe litoralul românesc și care a oferit multiple modalități de relaxare celor aflați în concediu pe malurile Marii Negre.
Fără această formă de rezistență culturală, mulți dintre români nu ar fi trecut cu bine peste perioada de tristă amintire.

Primii pași ai Radioului românesc

Anii ’20 au constatat primele încercări românești de radio; destul de timide și pe o arie de acoperire restrânsă, acestea puteau fi privite că niște manifestări ale unor amatori, decât ale unor profesioniști.
Cu toate că, printre aceștia se regăseau figuri marcante (inginerul Emil Pătrașcu), perioada de tatonare a terenului a durat până în 1928.
Un an mai târziu vor fi lansate primele emisiuni care încă se mai regăsesc în grila de programe a postului de radio public, fiecare în parte fiind dedicat unei anumite categorii de ascultători (Ora veselă, Ora Copiilor, Teatru Radiofonic).
Genul acesta de programe era completat cu o serie de cronici, documentare și emisiuni poetice și muzicale, astfel încât să fie acoperită o plajă cât mai variată. Postul public de radio este un deschizător de drumuri, colaborările sale cu Orchestra Radio (special înființată în anul 1932), dar și cu teatrele de elită ale Bucureștilor rămân de referință în fonoteca radiofonică.
Programele încep să se diversifice și mai mult, astfel că în grila de programe își fac apariția interpretări în direct de pe scena Ateneului Român, dar au loc și transmisiuni din diverse sporturi.
Acesta este locul în care chiar unele dintre cele mai mari voci ale României sunt lansate (Maria Tănase, 1937). Tot aici sunt prezentate cele mai importante știri legate de război, dar și celebrul mesaj al Regelui din 23 August (1944).
Radioul constituie împlinirea socio-culturală a multor generații și ii ajută pe români să supraviețuiască într-o perioadă în care încă televiziunea nu fusese lansată în România (abia în 1956 o să aibă loc prima emisiune a postului public de televiziune).

Radioul românesc în perioada comunistă

Prima parte a regimului comunist, abia instalat în România, a adus construirea unui sediu nou pentru Radiodifuziunea Română (între 1945-1960).
Se diversifică programele de radio, este lansat un program special pentru cei care își petrec vara pe litoral (Radio Vacanța, 1967). Durata de emisie este mărită la maxim, așa că, pentru mult timp, radioul (având și o acoperire mult mai bună) reprezintă cea mai bună alternativă pentru cei care sunt dornici să afle noutăți din toate domeniile.
Perioada anilor ’70 reprezintă apogeul pentru posturile de radio românești, acestea oferindu-le ascultătorilor acces chiar și la muzica din afară. Este un interval înfloritor, din această perioadă datând foarte multe dintre momentele de aur ale radio-ului românesc.
Începând cu cea de-a doua jumătate a acestei perioade, situația începe să se schimbe în sens negativ. Nu doar că au loc reduceri masive de program, dar toate unitățile regionale de radio sunt desființate.
Programele de radio rămân funcționale între orele 6/6,30-23,30/24, dar conținutul le era la fel de atent analizat precum se întâmpla și-n cazul postului de televiziune.
Chiar și-n aceste condiții, faptul că, din 1985, radioul rămâne singura sursă care putea fi la dispoziția românilor pentru mai mult de 2 ore, a constituit un excelent suport pentru rezistența acestora.

Radioul din România astăzi

Asemenea ofertei de televiziune, radiourile românești sunt nu doar numeroase, ci și acoperă întreaga gamă de conținut pe care orice ascultător și l-ar dori.
Există posturi de radio generaliste, precum și radiouri exclusive pentru copii, de muzică, știri sportive sau cu caracter religios. Un aport deosebit pentru tot ceea ce a reprezentat fenomenul radio în România post-revoluționară l-a avut Radio Contact (celebra frecvență 96, 1 FM, lansat în 1990).
Acesta a constituit etalonul în materie de radio privat din România, la încetarea activității (în 2003), locul fiindu-i luat de Kiss FM. În momentul actual, radio-ul din România se află în fața provocărilor lansate de continua schimbare a tipului de ascultător.
Se emite mai nou prin streaming live, iar unele programe sunt prezentate chiar pe platformele de socializare. Pentru foarte multe persoane, noțiunea de radio reprezintă o opțiune fără care nu-și concept viața, așa că, în mod cert, viitorul radioului este asigurat pentru mult timp de acum înainte, în România.